Două din întrebările care îmi rămân fără răspuns de vreo doi ani sunt: "Ce înseamnă faimă pentru artistul contemporan?" şi "Poate oricine să fie artist?"
În căutarea răspunsurilor mă plimb prin galerii, muzee. Încerc să înţeleg dacă criteriile estetice s-au schimbat. Constat că, de fapt,nu mai există criterii estetice, că opera de artă nu mai este valoroasă în sine. Singurul criteriu care stabileşte clasamentul este valoarea comercială. Opera de artă a devenit produs de marketing.
Nu îmi plac sculpturile neobişnuite, pe care nu le înţeleg. Prefer o plăcere estetică decât o logică obscură. Prefer valorile şi nu banii.